albăstrime

română

Etimologie

Din albastru + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /al.bəs'tri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului albăstrime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	albăstrime	albăstrimi
Articulat	albăstrimea	albăstrimile
Genitiv-Dativ	albăstrimii	albăstrimilor
Vocativ	albăstrimeo	albăstrimilor

1. calitatea de a fi albastru; culoare albastră.
2. întindere de culoare albastră; spațiu albastru.
3. (înv., peior.) termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește; (p.ext.) ciocoime.

Sinonime

• 2: (fig.) seninătate
• 3: ciocoime

Cuvinte apropiate

• albastru

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online