seninătate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Seninătate

română

Etimologie

Derivat din senin + sufixul -ătate

Pronunție

  • AFI: /se.ni.nə'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
seninătate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ seninătate seninătăți
Articulat seninătatea seninătățile
Dativ-Genitiv seninătății seninătăților
Vocativ ' '
  1. calitate a cerului senin.
    Seninătatea cerului.
  2. (fig.) expresie liniștită a chipului, a ochilor.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe