alean
română
Etimologie
Probabil din maghiară ellen („contra”).
Pronunție
- AFI: /a'le̯an/
Substantiv
| Declinarea substantivului alean | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | alean | aleanuri |
| Articulat | aleanul | aleanurile |
| Genitiv-Dativ | aleanului | aleanurilor |
| Vocativ | aleanule | aleanurilor |
- (pop.) suferință, durere sufletească (din cauza unei dorințe neîmplinite).
- sentiment de duioșie; melancolie, dor.
- dușmănie, vrăjmășie, pică.
Sinonime
- 2: dor, melancolie
- 3: dușmănie, pică
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online