antonomaj
română
Etimologie
Din franceză anthonomage.
Pronunție
- AFI: /an.to.no'maʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului antonomaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | antonomaj | invariabil |
| Articulat | antonomajul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | antonomajului | invariabil |
| Vocativ | antonomajule | invariabil |
- operație de strângere și de distrugere a gărgărițelor care trăiesc în florile de măr.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online