apofiză

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză apophyse < latină apophysis.

Pronunție

  • AFI: /a.po'fi.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
apofiză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ apofiză apofize
Articulat apofiza apofizele
Genitiv-Dativ apofizei apofizelor
Vocativ apofiză apofizelor
  1. proeminență pe suprafața unui os.
    Apofiza vertebrelor.
  2. ramificație de formă tubulară sau cilindrică a filoanelor, zăcămintelor, corpurilor eruptive etc., care pătrunde în rocile înconjurătoare.
  3. (arhit.) mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei.


Traduceri

Referințe