armaș

română

Etimologie

Din armă + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /ar'maʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului armaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	armaș	armași
Articulat	armașul	armașii
Genitiv-Dativ	armașului	armașilor
Vocativ	armașule	armașilor

1. (în evul mediu, în țara românească și moldova) dregător domnesc, însărcinat cu paza temnițelor, cu aplicarea pedepselor corporale și cu aducerea la îndeplinire a pedepselor capitale.

Cuvinte derivate

• armășel
• armășie

Cuvinte compuse

• de-a armașul

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• marșa
• rămas
• săram

Referințe

• DEX '98 via DEX online