arquer

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

catalană

(català)

Variante

Etimologie

Din arc („arc”) +‎ -er.

Alternativ, din occitană veche arquier, care provine din latin târzie arcārius, din arcuārius < arcus („arc”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /arˈke/, /aɾˈkeɾ/
  • (oriental) AFI: /ərˈke/, /əɾˈke/, /ərˈke/


Substantiv

arquer m., arquers pl.

  1. (mil., sport) săgetător, arcaș

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din arc („arc”) +‎ -er.

Alternativ, din latină arcuāre < arcuō („a arcui”).

Pronunție


Verb

arquer

  1. (mil., sport) a arcui
  2. a curba, a încovoia, a îndoi
    Cette poutre commence à arquer.
  3. (argou, pop.) a merge

s'arquer

  1. a se arcui

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe