astereală
română
Etimologie
Din astări (ieșit din uz, „a căptuși cu scânduri” < astar, învechit, „pânză ordinară” < turcă) + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /as.te're̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului astereală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | astereală | astereli |
| Articulat | astereala | asterelile |
| Genitiv-Dativ | asterelii | asterelilor |
| Vocativ | astereală | asterelilor |
- căptușeală de scânduri așezată pe un schelet de lemn, pentru a susține învelitoarea unui acoperiș, o boltă de beton în timpul turnării etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online