autocritică

română

Etimologie

Din autocritic.

Pronunție

• AFI: /a.u.to'kri.ti.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului autocritică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autocritică	autocritici
Articulat	autocritica	autocriticile
Genitiv-Dativ	autocriticii	autocriticilor
Vocativ	autocritică	autocriticilor

1. analiză critică a activității și comportării proprii, care constituie o metodă de bază în acțiunea de îmbunătățire a muncii și de educare comunistă a oamenilor muncii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• autocratici

Referințe

• DEX '98 via DEX online