bănuială

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a bănui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /bə.nu'ja.la/


Substantiv


Declinarea substantivului
bănuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bănuială bănuieli
Articulat bănuiala bănuielile
Dativ-Genitiv bănuielii bănuielilor
Vocativ bănuială bănuielilor
  1. presupunere, presimțire, supoziție.
  2. atitudine de neîncredere față de cineva sau ceva, presupunere că cineva are o vină sau o intenție rea; suspiciune.


Traduceri

Anagrame

Referințe