beșliu
Etimologie
Din turcă beșli.
Pronunție
- AFI: /beʃˈliw/
Substantiv
| Declinarea substantivului beșliu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | beșliu | beșlii |
| Articulat | beșliul | beșliii |
| Genitiv-Dativ | beșliului | beșliilor |
| Vocativ | beșliule | beșliilor |
- soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm.
- (la pl.) corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldați.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online