bernardin

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Bernhardiner.

Pronunție

  • AFI: /ber.nar'din/


Substantiv


Declinarea substantivului
bernardin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bernardin bernardini
Articulat bernardinul bernardinii
Genitiv-Dativ bernardinului bernardinilor
Vocativ bernardinule bernardinilor
  1. câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roșcate, originar din Elveția, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți; saint-bernard.


Traduceri

Etimologie

Din franceză bernardin.

Pronunție

  • AFI: /ber.nar'din/


Substantiv


Declinarea substantivului
bernardin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bernardin bernardini
Articulat bernardinul bernardinii
Genitiv-Dativ bernardinului bernardinilor
Vocativ bernardinule bernardinilor
  1. călugăr catolic din ordinul care poartă numele sfântului Bernard.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe