blindaj
română
Etimologie
Din franceză blindage.
Pronunție
- AFI: /blin'daʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului blindaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | blindaj | blindaje |
| Articulat | blindajul | blindajele |
| Genitiv-Dativ | blindajului | blindajelor |
| Vocativ | blindajule | blindajelor |
- înveliș protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc.
- înveliș metalic al proiectilelor de pușcă și de pistol.
- înveliș metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de celelalte organe dintr-un aparat electric.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online