boieri

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din boier.

Pronunție

  • AFI: /bo.jeˈri/


Verb


Conjugarea verbului
boieri
Infinitiv a boieri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
boieresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să boierească
Participiu boierit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv.) a conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie.
  2. (v.refl.) (fam.) a trăi, a se comporta ca un boier, a avea pretenții de boier.


Traduceri

Etimologie

Din boier.

Pronunție

  • AFI: /boˈjerʲ/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru boier.

Referințe