bosumfla

română

Etimologie

Etimologie necunoscută. Probabil din bos- (< buze) + umfla.

Pronunție

• AFI: /bo.sum'fla/

Verb

Conjugarea verbului se bosumfla
Infinitiv	a se bosumfla
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mă bosumflu
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să bosumfle
Participiu	bosumflat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (fam.) a-și manifesta supărarea încruntându-se și strângând buzele; a se îmbufna.

Sinonime

• se îmbufna, (reg.) se drâmboi, (prin Bucov.) se bârzoia, (Transilv. și Maram.) se dăbălăza, (Olt. și Ban.) se îmbonța, (prin Munt.) se răzbuza

Antonime

• se înveseli, se învioșa

Cuvinte derivate

• bosumflare
• bosumflat

Traduceri

a se îmbufna

engleză: pout (English), sulk (English) esperanto: paŭti (Esperanto) finlandeză: mutristaa (suomi) franceză: bouder (français)

germană: schürzen (Deutsch) spaniolă: enfurruñarse (español) suedeză: trutar (svenska), tjura (svenska) turcă: somurtmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online