boucher

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : Boucher

franceză

(français)

Etimologie

Atestat în secolul al XVII-lea; din franceză veche bousche (atestat deja în 1461), care provine din latină populară *bosca („tufiș, subarboret”). Confer bois și bosquet.

Pronunție

  • AFI: /bu.ʃe/


Verb

  1. a astupa (cu un bușon), a îmbușona
    Boucher un trou.
  2. (fig.) a compensa, a despăgubi (pe cineva)

se boucher

  1. a-și stăpâni

Sinonime

Cuvinte derivate

Etimologie

Atestat în sfârșitul secolului al XII-lea; din franceză veche bochier sau boucier < din bouc („capră”) + -ier. Probabil inevitabil de origine germanică.

Substantiv

boucher m., bouchers pl.

  1. (alim.) măcelar
  2. (fig.) om ucigaș, sângeros, măcelar

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și


Adjectiv


Declinarea adjectivului
boucher
Singular Plural
Masculin boucher bouchers
Feminin bouchère bouchères
  1. referitor la măcelar sau la măcelărie

Referințe