breabăn
Etimologie
Etimologie incertă. Poate din latină verbena sau din slavă (veche) *bebrĭnŭ („castoreum”).
Pronunție
- AFI: /ˈbre̯a.bən/
Substantiv
| Declinarea substantivului breabăn | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | breabăn | brebeni |
| Articulat | breabănul | brebenii |
| Genitiv-Dativ | breabănului | brebenilor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.; reg.) (Dentaria glandulosa) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori roșii reunite în raceme și cu rizom acoperit cu solzi.
- (bot.) brebenel.
- (bot.) nume dat mai multor specii de anemone.
Sinonime
- 1: (bot.) (reg.) creasta-cocoșului
- 2: (bot.) brebenel
Cuvinte derivate
Vezi și
Traduceri
plantă: floare (Dentaria glandulosa)
|
|