inteligență

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
inteligență

română

Variante

Etimologie

Din franceză intelligence < latină intelligentia, germană Intelligenz, rusă интeлигeнkия (inteligenciia).

Pronunție

  • AFI: /in.te.li'ʤen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
inteligență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inteligență inteligențe
Articulat inteligența inteligențele
Dativ-Genitiv inteligenței inteligențelor
Vocativ inteligență inteligențelor
  1. capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune.
  2. persoană inteligentă.
  3. (înv.; art.) totalitatea intelectualilor; intelectualitate.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe