bridă
română
Etimologie
Din franceză bride.
Pronunție
- AFI: /'bri.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului bridă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bridă | bride |
| Articulat | brida | bridele |
| Genitiv-Dativ | bridei | bridelor |
| Vocativ | bridă | bridelor |
- gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă.
- piesă metalică în formă de „U”, care face legătura între arcuri și osii.
- piesă metalică în forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la îmbinarea lor; marginea răsfrântă a capetelor tuburilor, servind la îmbinarea acestora.
- (med.) aderență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online