babă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : baba

română

Etimologie

Din bulgară, sârbocroată, ucraineană баба (baba).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
babă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ babă babe
Articulat baba babele
Genitiv-Dativ babei babelor
Vocativ babă babelor
  1. femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinerețe; băbătie, babetă.
  2. (spec.) femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc.
  3. (fam. și glumeț) soție.
  4. bârnă de sprijinire a unui acoperiș sau a unui planșeu de lemn.
  5. parte a unei copci în formă de toartă (numită și femeiușcă) în care se prinde cealaltă parte a copcii, în formă de cârlig (numită și moș).
  6. (iht.) zglăvoacă.
  7. (reg.) ciupercă roșie, comestibilă, care crește pe crăci uscate și putrede.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe