buncăr
română
Etimologie
Din germană Bunker. Confer rusă бункeр (bunker).
Pronunție
- AFI: /'bun.kər/
Substantiv
| Declinarea substantivului buncăr | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | buncăr | buncăre |
| Articulat | buncărul | buncărele |
| Genitiv-Dativ | buncărului | buncărelor |
| Vocativ | buncărule | buncărelor |
- construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare.
- cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor.
- compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni).
- mic adăpost blindat; cazemată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online