butirat

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză butyrate.

Pronunție

  • AFI: /bu.ti'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
butirat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ butirat butirați
Articulat butiratul butirații
Genitiv-Dativ butiratului butiraților
Vocativ butiratule butiraților
  1. sare sau ester al acidului butiric, cu miros de flori sau de fructe, întrebuințat în parfumerie, în industria alimentară.


Traduceri

Anagrame

Referințe