contracta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză contracter < latină contractare.

Pronunție

  • AFI: /kon.trak'ta/


Verb


Conjugarea verbului
contracta
Infinitiv a contracta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
contractez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să contracteze
Participiu contractat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a încheia un contract.
  2. (v.tranz.) a lua asupra sa o obligație, a se îndatora la...
  3. (v.tranz.) a se molipsi de..., a se îmbolnăvi de..., a lua o boală...
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) strânge, a (se) zgârci.
  5. (v.refl.) (despre corpuri) a-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta


Traduceri

Referințe