cactus

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Cactus
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
cactus
Un cactus
Cactuși

română

Etimologie

Din franceză cactus < latină cactus. Provine din greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).

Pronunție

  • AFI: /'kak.tus/


Substantiv


Declinarea substantivului
cactus
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cactus cactuși
Articulat cactusul cactușii
Genitiv-Dativ cactusului cactușilor
Vocativ - -
  1. (bot.) (Cactaceae) plantă exotică, adaptată la secetă, cu tulpina cărnoasă și grasă, plină cu suc apos sau lăptos, și cu frunze în formă de spini, cultivată în zonele cu climă temperată ca plantă ornamentală.

Cuvinte apropiate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină cactus < greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).

Pronunție

  • AFI: /'kaktəs/


Substantiv

cactus, pl. cacti sau cactuses sau cactus

  1. cactus

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și


Adjectiv

cactus (necomparabil)

  1. (argou, în Australia) rupt, spart, stricat

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină cactus < greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).

Pronunție


Substantiv

cactus m., cactus pl.

  1. cactus

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină cactus < greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).

Pronunție


Substantiv

cactus m., invariabil

  1. cactus

Cuvinte apropiate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică κάκτος (káktos, „anghinare”).

Pronunție

  • AFI: /ˈkak.tus/


Substantiv


Declinarea substantivului
cactus
m. Singular Plural
Nominativ cactus cactī
Genitiv cactī cactōrum
Dativ cactō cactīs
Acuzativ cactum cactōs
Ablativ cactō cactīs
Vocativ cacte cactī
  1. (bot.) cardon

Referințe