calamină
română
Etimologie
Din franceză calamine.
Pronunție
- AFI: /ka.la'mi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului calamină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | calamină | calamine |
| Articulat | calamina | calaminele |
| Genitiv-Dativ | calaminei | calaminelor |
| Vocativ | calamină | calaminelor |
- reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului într-un motor cu ardere internă, care se depune pe pereți, pe bujii etc., provocând perturbații în funcționarea motorului.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online