candelă

română

Etimologie

Din neogreacă ϰανδήλα (kandíla) sau ϰαντήλι (kantíli), posibil prin intermediul slavă (veche) kanŭdilo, cu unele sensuri din franceză candela.

Pronunție

• AFI: /ˈkan.de.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului candelă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	candelă	candele
Articulat	candela	candelele
Genitiv-Dativ	candelei	candelelor
Vocativ	candelă	candelelor

1. lampă cu ulei, care se pune la icoane sau la morminte sau care servea, în trecut, la iluminat.
2. unitate de măsură pentru calcularea intensității unui izvor de lumină.
3. stâlp rotund de lemn, întrebuințat pentru susținerea bolților unui tunel până la turnarea betonului.

Cuvinte derivate

• candeliță

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• decanal

Referințe

• DEX '98 via DEX online