icoană

De la Wikționar, dicționarul liber
Icoane

română

Etimologie

Din neogreacă εικόνα (eíkóna).

Pronunție

  • AFI: /i'ko̯a.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
icoană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ icoană icoane
Articulat icoana icoanele
Genitiv-Dativ icoanei icoanelor
Vocativ ' '
  1. imagine pictată sau, mai rar, sculptată, care reprezintă diferite divinități sau scene cu temă religioasă și care servește ca obiect de cult.
    O icoană reprezentând divinitatea.
  2. (p. ext.) (înv.) tablou, desen, ilustrație.
  3. (fig.) imagine, chip.

Sinonime

  • 1: (bis.) (înv.) semn

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Ca o icoană = deosebit de frumos
  • A pune la icoane = a păstra cu sfințenie


Traduceri

Referințe