canonieră

română

Etimologie

Din franceză canonnière.

Pronunție

• AFI: /ka.no.ni'e.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului canonieră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	canonieră	canoniere
Articulat	canoniera	canonierele
Genitiv-Dativ	canonierei	canonierelor
Vocativ	canonieră	canonierelor

1. navă mică de război, folosită la patrulare, escortare, servicii de pază etc. a coastelor și a fluviilor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• canonirea

Referințe

• DEX '98 via DEX online