cefar
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ʧe'far/
Substantiv
| Declinarea substantivului cefar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cefar | cefare |
| Articulat | cefarul | cefarele |
| Genitiv-Dativ | cefarului | cefarelor |
| Vocativ | cefarule | cefarelor |
- partea superioară a jugului, de forma unei bare de lemn cu două curburi, care se așază pe ceafa unor animale de tracțiune.
- bucată de pânză care se prinde la ceafă de chipiu, pentru a apăra ceafa de arșița soarelui; curea care se prinde la ceafă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online