chemător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a chema + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ke.mə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
chemător
Singular Plural
Masculin chemător chemători
Feminin chemătoare chemătoare
Neutru chemător chemătoare
  1. care cheamă.
  2. (pop.; substantivat, m.) persoană care invită pe cunoscuți la nuntă; vornicel.


Traduceri

Anagrame

Referințe