cianat

română

Etimologie

Din franceză cyanate.

Pronunție

• AFI: /ʧi.a'nat/

Substantiv

Declinarea substantivului cianat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cianat	cianați
Articulat	cianatul	cianații
Genitiv-Dativ	cianatului	cianaților
Vocativ	cianatule	cianaților

1. (chim.) derivat al acidului cianhidric.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acanți
• căința
• cănița
• cătina
• antica
• căinat
• cinata
• cătăni
• cântai

Referințe

• DEX '98 via DEX online