cătină
Aspect
![]() |
![]() |
![]() |
Etimologie
Din latină catănum („plantă asemănătoare cu drobul”), cuvânt documentat în Spania în secolul VI (Coromonas, I, 570).
A tonic s-a alterat probabil sub influența lui catena, confer macedoromână cătiră („șira spinării”).
În orice caz, nu este probabilă derivarea propusă de DAR, din latină catena, și cu atât mai puțin originea anterioară indoeuropeană, cum presupune Lahovary 322.
Pronunție
- AFI: /kə'ti.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului cătină | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cătină | cătini |
Articulat | cătina | cătinile |
Genitiv-Dativ | cătinii | cătinilor |
Vocativ | cătină | cătinilor |
Sinonime
- Tamarix ramosissima: (bot.) cătină roșie, tamariscă
- Hippophaë rhamnoides: (bot.) cătină albă
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
arbust (Tamarix ramosissima)
arbust (Hippophaë rhamnoides)
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online