cibo

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină cibus.

Pronunție


Substantiv

cibo m., cibi pl.

  1. mâncare, aliment, nutriție, alimentație

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din cibare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru cibare.





latină

(Latina)

Etimologie

Din cibus.

Pronunție

  • AFI: /ˈki.boː/


Verb

cibō (infinitivul prezent cibāre, perfectul activ cibāvī, supinul cibātum)

  1. a nutri, a alimenta, a hrăni
  2. (pasiv) a lua mâncare
  3. (latina târzie) a da un om (ca hrană) la animale

Cuvinte derivate