clarobscur

română

Etimologie

După franceză clair-obscur.

Pronunție

• AFI: /kla.rob'skur/

Substantiv

Declinarea substantivului clarobscur
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clarobscur	clarobscururi
Articulat	clarobscurul	clarobscururile
Genitiv-Dativ	clarobscurului	clarobscururilor
Vocativ	clarobscurule	clarobscururilor

1. procedeu grafic și pictural cu ajutorul căruia se obține redarea volumelor prin distribuirea gradată a umbrei și a luminii sau prin efecte de contrast puternice.
2. gravură în lemn realizată în mai multe nuanțe ale aceleiași culori.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online