climber

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie clymbare; echivalent cu (to) climb („a urca, a cățăra, a sui”) +‎ -er.

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /ˈklaɪmə(ɹ)/
  • (SUA) AFI: /ˈklaimɚ/


Substantiv

climber, pl. climbers

  1. cățărător; (spec.) alpinist
  2. (bot.) plantă agățătoare
    The gardener planted flowering climbers along our fence.
  3. (ornit.) agățătoare
  4. (fig.) arivist, parvenit
  5. (sport) ciclist specializat în mers rapid la deal

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Etimologie

Din (to) climb („a urca, a cățăra, a sui”). Confer și clamber.

Verb


Conjugarea verbului
to climber
Infinitiv to climber
Prezent simplu
pers. 3 sg.
climbers
Trecut simplu climbered
Participiu trecut climbered
Participiu prezent climbering
  1. (ieșit din uz) a urca, a cățăra, a sui

Sinonime

Referințe