cloncan

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din clonc + sufixul -an.

Pronunție

  • AFI: /klon'kan/


Substantiv


Declinarea substantivului
cloncan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cloncan cloncani
Articulat cloncanul cloncanii
Genitiv-Dativ cloncanului cloncanilor
Vocativ cloncanule cloncanilor
  1. (înv. și reg.) nume dat mai multor păsări (corbi, ulii, vulturi) care scot strigăte specifice asemănătoare.
  2. epitet depreciativ dat în trecut unor oameni de vază, unor funcționari superiori, unor fruntași politici.


Traduceri

Referințe