combinat

română

Etimologie

Din franceză combinat. Confer rusă комбинат (kombinat).

Pronunție

• AFI: /kom.biˈnat/

Substantiv

Declinarea substantivului combinat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	combinat	combinate
Articulat	combinatul	combinatele
Genitiv-Dativ	combinatului	combinatelor
Vocativ	combinatule	combinatelor

1. mare complex productiv care reunește mai multe întreprinderi industriale și în care uneori produsele uneia din întreprinderi servesc celorlalte ca materie primă, semifabricată sau auxiliară.

Cuvinte compuse

• combinat sportiv

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a combina. Confer franceză combiné.

Adjectiv

Declinarea adjectivului combinat
	Singular	Plural
Masculin	combinat	combinați
Feminin	combinată	combinate
Neutru	combinat	combinate

1. care este alcătuit din mai multe elemente diferite; care formează o combinație.
2. (spec.) (chim.; despre substanțe) compus.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online