comuneros
română
Etimologie
Din spaniolă comuneros.
Pronunție
- AFI: /ko.mu.neˈros/
Substantiv
| Declinarea substantivului invariabil | ||
| m.pl. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | invariabil | comuneros |
| Articulat | invariabil | ' |
| Genitiv-Dativ | invariabil | ' |
| Vocativ | invariabil | ' |
- denumire a orașelor libere din Castilia, care s-au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520.
- denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă.
- denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă (1820 - 1823), care reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online