conformism

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză conformisme.

Pronunție

  • AFI: /kon.for'mism/


Substantiv


Declinarea substantivului
conformism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conformism invariabil
Articulat conformismul invariabil
Genitiv-Dativ conformismului invariabil
Vocativ conformismule invariabil
  1. atitudinea conformistului; acceptare mecanică, necritică și supunere formală, docilă, neprincipială față de orice obiceiuri, idei, hotărâri etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe