observa

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : observă

română

Etimologie

Din franceză observer < latină observare.

Pronunție

  • (fără asimilare) AFI: /ob.serˈva/
  • (cu asimilare) AFI: /op.serˈva/


Verb


Conjugarea verbului
observa
Infinitiv a observa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
observ
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să observe
Participiu observat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a băga de seamă, a remarca.
    N-ai observat nici o schimbare?
  2. a exprima o observație, a constata.
  3. a atrage cuiva atenția; p.ext. a dojeni, a reproșa.
  4. a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta.
  5. a spiona, a iscodi, a pândi.
  6. (rar) a respecta legile, obiceiurile etc.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din observa.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru observa.

Referințe