observa

Vezi și : observă

română

Etimologie

Din franceză observer < latină observare.

Pronunție

• (fără asimilare) AFI: /ob.serˈva/
• (cu asimilare) AFI: /op.serˈva/

Verb

Conjugarea verbului observa
Infinitiv	a observa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	observ
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să observe
Participiu	observat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a băga de seamă, a remarca.

   N-ai observat nici o schimbare?

2. a exprima o observație, a constata.
3. a atrage cuiva atenția; p.ext. a dojeni, a reproșa.
4. a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta.
5. a spiona, a iscodi, a pândi.
6. (rar) a respecta legile, obiceiurile etc.

Sinonime

• 1: percepe, remarca, reține, sesiza, vedea, zări, (înv.) privi
• 2: examina, constata
• 5: spiona, supraveghea
• 6: respecta, ține

Cuvinte derivate

• inobservabil, neobservabil
• observabil
• observanță
• observare
• observator
• observație, observațiune

Traduceri

a remarca

arabă: لاحظ (lāħaʐa) (العربية) catalană: observar (català) cehă: pozorovat (čeština) chineză: 观察 (guānchá) (中文) coreeană: 관찰하다 (gwanchalhada) (한국어) engleză: observe (English) esperanto: observi (Esperanto) finlandeză: havainnoida (suomi), observoida (suomi) franceză: observer (français), remarquer (français) germană: beobachten (Deutsch), observieren (Deutsch) greacă: παρατηρώ (paratiró) (Ελληνικά) interlingua: observar (interlingua)

islandeză: skoða (íslenska) italiană: osservare (italiano) japoneză: 認める (mitomeru) (日本語), 観察する (kansatsu suru) (日本語) maghiară: észlel (magyar) neerlandeză: observeren (Nederlands) papamiento: opservá (Papiamentu) poloneză: badać (polski), obserwować (polski) portugheză: observar (português) rusă: наблюдать (nabljudát’) (русский) spaniolă: observar (español) suedeză: observera (svenska), iaktta (svenska) turcă: gözlemlemek (Türkçe)

Etimologie

Din observa.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru observa.

Referințe

• DEX online