sesiza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

După franceză saisir.

Pronunție

  • AFI: /se.si'za/


Verb


Conjugarea verbului
sesiza
Infinitiv a sesiza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sesizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sesizeze
Participiu sesizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a cuprinde cu mintea, a pricepe, a înțelege; (p.ext.) a observa, a descoperi.
  2. (v.refl.) a lua cunoștință, a ține seamă, a-i păsa de cineva sau de ceva.
  3. (v.tranz.) a înștiința o autoritate despre un caz care trebuie luat în cercetare; a deferi o pricină spre rezolvare autorității competente.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe