cooperație
română
Etimologie
Din franceză coopération, rusă коопeрация (kooperațiia).
Pronunție
- AFI: /ko.o.pe'ra.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului cooperație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cooperație | cooperații |
| Articulat | cooperația | cooperațiile |
| Genitiv-Dativ | cooperației | cooperațiilor |
| Vocativ | cooperație | cooperațiilor |
- cooperare.
- asociere, uniune de persoane în întreprinderi cooperatiste (de producție, de consum, de desfacere, de credit, prestări de servicii etc.).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online