cotigă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din ucraineană котyха (kotyha).

Pronunție

  • AFI: /ko'ti.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cotigă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotigă cotigi
Articulat cotiga cotigile
Genitiv-Dativ cotigii cotigilor
Vocativ cotigă cotigilor
  1. căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare.
  2. car mare cu pereții metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor.
  3. fiecare dintre cele două roți, de mărime inegală, legate între ele printr-o osie, pe care se reazemă grindeiul plugului; teleagă, rotilă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe