încărcătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a încărca + sufixul -ătură.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
încărcătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încărcătură încărcături
Articulat încărcătura încărcăturile
Dativ-Genitiv încărcăturii încărcăturilor
Vocativ încărcătură încărcăturilor
  1. încărcare.
  2. (concr.) ceea ce transportă sau poate transporta un vehicul, un vapor sau o ființă.
  3. cantitate de explozibil cu care se încarcă o armă de foc; proiectilul introdus în armă.
  4. explozibil introdus într-o gaură de mină.
  5. materii prime și auxiliare introduse într-un vas, într-un recipient sau într-un cuptor în vederea desfășurării unui proces de fabricație.
  6. capacitate de încărcare.


Traduceri

Referințe