gunoi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) gnoĩ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
gunoi
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gunoi gunoaie
Articulat gunoiul gunoaiele
Genitiv-Dativ gunoiului gunoaielor
Vocativ gunoiule gunoaielor
  1. (la sg. cu sens colectiv) resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă.
  2. baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut, întrebuințată ca îngrășământ agricol organic.
  3. fir de pai, scamă, murdărie etc. care se depune pe haine, care cade în lichide etc.
  4. epitet dat unui om de nimic; lepădătură.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din a gunoi.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
gunoi
Infinitiv a gunoi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
gunoiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să gunoiască
Participiu gunoit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a îngrășa pământul cu gunoi.
  2. (v.tranz. și refl.) (despre păsări) a-și depune excrementele (murdărind ceva).
  3. (v.refl.) (fig.) (despre oameni) a slăbi extrem de mult (de boală, de muncă).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe