cronograf
română
Variante
Etimologie
Din neogreacă χρονογραφοσ (hronográfos).
Pronunție
- AFI: /kro.no'graf/
Substantiv
| Declinarea substantivului cronograf | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cronograf | cronografe |
| Articulat | cronograful | cronografele |
| Genitiv-Dativ | cronografului | cronografelor |
| Vocativ | cronografule | cronografelor |
- scriere cu caracter popular care reprezintă o sinteză a istoriei generale, alcătuită pe baza izvoarelor istorice combinate cu legende biblice și populare.
- Cronograful lui Moxa.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online