cronologie

română

Etimologie

Din franceză chronologie.

Pronunție

• AFI: /kro.no.lo'ʤi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului cronologie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cronologie	cronologii
Articulat	cronologia	cronologiile
Genitiv-Dativ	cronologiei	cronologiilor
Vocativ	cronologie	cronologiilor

1. disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor; succesiune în timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor.
2. listă care cuprinde o succesiune cronologică.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crenologio

Referințe

• DEX '98 via DEX online