dăuna

română

Etimologie

Din daună.

Pronunție

• AFI: /də.u'na/

Verb

Conjugarea verbului dăuna
Infinitiv	a dăuna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	dăunez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să dăuneze
Participiu	dăunat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a pricinui (cuiva) o pagubă, o stricăciune; a prejudicia.

   Ceva care dăunează sănătății.

Sinonime

• prejudicia, strica, vătăma, păgubi, (livr.) leza, lovi

Antonime

• folosi

Cuvinte derivate

• daună
• dăunător

Traduceri

• Vedeți traduceri pentru prejudicia.

Referințe

• DEX online