dean

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Dean, déan, deán, dèan

engleză

(English)

Etimologie

Din anglo-normandă deen, care provine din franceză veche deien < latină decānus („șef de zece persoane”).

Pronunție


Substantiv

dean, pl. deans

  1. (educ.) decan
    We were called up to the dean's office to discuss the incident.
  2. (bis.) decan
  3. (p.ext.) superior, șef
    dean of the diplomatic corps
    dean of the House

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din engleză veche denu („deal”). Confer den.

Substantiv

dean, pl. deans

  1. (în Sussex; reg.) (mai ales în toponime) deal, colină

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to dean
Infinitiv to dean
Prezent simplu
pers. 3 sg.
deans
Trecut simplu deaned
Participiu trecut deaned
Participiu prezent deaning
  1. (rar; educ., bis.) a avea postul de decan
  2. (rar; fam.) a trimite un student la decanul

Vezi și

Referințe





galiciană

(galego)

Etimologie

Din dar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la prezent subjonctiv pentru dar.