debușeu

română

Etimologie

Din franceză débouché.

Pronunție

• AFI: /de.buˈʃew/

Substantiv

Declinarea substantivului debușeu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	debușeu	debușeuri
Articulat	debușeul	debușeurile
Genitiv-Dativ	debușeului	debușeurilor
Vocativ	debușeule	debușeurilor

1. piață pe care producătorii își pot desface produsele ușor și în mari cantități.

Cuvinte compuse

• debușeul podului

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online